Mintea unană este un bun al nostru, numit imaterial. Am îndoieli că mai putem rămâne la acest stadiu de abordare. De ce? Deoarece o nouă dimensiune s-a insinuat în spațiul vieții noastre, dimensiunea Info-Tech. Această lume nu este ceva cu totul nou, ea a existat și înainte, dar de dimensiuni mult restrânse și accesibilă doar unei elite, în general bazată pe studiu, profesii și talent, dar și pe un grad de subiectivitate în funcție de regim și modă (tech a fost tiparul). Mă gândesc la cartea tipătită, la presa tipărită și la artă, ca rezultat material a unei capacități imateriale. Arta și cartea bucurându-se și azi de un spațiu reglementat, chiar dacă este imperfect. Presa a fost eliminată din reglementare, devenind prin natura ei un bun Info-Tech și momentan strivită de amalgamul de “info” nedefinit legal, contabil și fiscal. Ce a adus dimensiunea Tech? A adus o nouă industrie. Momentan o industrie fără reguli clare. Mai putem considera programele informatice imobilizare necorporală? În opinia mea, nu! Foarte multe produse ale bunului nostru imaterial, mintea, sunt cât se poate de active materiale din categoria materialelor consumabile, a obiectelor de inventar sau a mărfurilor și abia o mică parte a acestora poate fi încadrată la categoria imobilizărilor, a investițiilor pe termen lung. Care sunt competențele chemate a defini și a reglementa? Unele Tech-Economice, căci așa cum am scris deja în “Metaversul, noua Americă” a venit momentul reglementării, nu se mai poate face împroprietăriea prin start al căruțelor, statele și contributorii la bazele de date au pierdut suficient în favoarea temerarilor cu pistolul la brâu! Presa este plătită doar din publicitate, nu este plătită pentru proprietate!

Text dedicat domnului Ion Cristoiu și tuturor producătorilor de investiții materiale pe termen lung din bunul lor imaterial, mintea!

Copyright www.prietendeprofesie.ro

https://prietendeprofesie.ro/metaversul-noua-america/