Category Archives: Uncategorized

Cetățean, Constituție, Avocatul Poporului

Cum întotdeauna am avut mijloace puține, am dezvoltat o deprindere de a mă descurca și în situații complexe cu soluții simple. Eu am luat întotdeauna în serios faptul că sunt cetățean al României, că România are obligații față de mine prin Constituție. Am greșit (și probabil voi mai greși) în calitatea mea de cetățean, dar greșelile mele față de greșelile statului față de mine sunt de-a dreptul neglijabile!

Am pășit într-un nou Mileniu, ni s-a schimbat viața foarte mult într-un interval foarte scurt de timp, dar suntem pe cale de a păși într-o cu totul altfel de organizare statală (căci eu sper să rămînem la tipul de organizare statală, cea globală arățându-și mai degrabă ticăloșia decăt incapacitatea).

Nu putem să nu adoptăm saltul tehnologic, dar cum îl asimilăm respectând în același timp Drepturile Omului? Nu putem altfel decât prin Lege!

S-a încercat forțarea Constituție de către serviciile secrete, căci dânșii sunt efectiv în imposibilitate de a lucra. Dar nu aceasta este soluția, căci o astfel de abordare crează un risc major de securitate a vieții individuale. Soluția este în adoptarea legilor necesare, armonizate cu Aliații. Problema Drepturilor Omului este o problemă deosebit de serioasă peste care nu se poate trece, de aceea rolul Avocatului Poporului va trebui umpic actualizat. În primul rând, el ar trebui să reprezinte cu adevărat poporul ( să fie funcție electivă) și să se implice în asistarea cetățeanului (ca individ sau colectivitate) cînd acesta ajunge într-o situație de raport de forțe disproporționat. Vă dau exemplu contractele cu firmele de telefonie. Ca să cumpăr azi un telefon, pe deplin conștient și asumat, cu certitudinea că-mi vor fi respectate drepturile, ar trebui să-mi pot angaja una dintre cele mai bune case de avocatură și să aștept căteva luni de negocieri între avocați, ca să cumpăr bietul telefon (timp în care modelul pentru care am optat a îmbătănit moral și o iau de la capăt). Asta este o nebunie!

Nouă trebuie să ni se garateze cetățenia, statului trebuie să i se garanteze Constituția!

copyright www.prietendeprofesie.ro

Drum înfundat! (articol nedefinitivat)

Mai țineți minte jocul “Telefonul fără fir”? Ce ne învăța el fără să știm? Ne învăța că dacă nu ne luăm informația direct de la sursă, ceea ce ajunge la noi nu are nicio legătură cu ce s-a emis.

Vă voi arăta azi, cum poate fi o mică comunitate victima unui război hibrid în desfășurare. Despre noi vorbesc, despre comunitatea orașului Câmpulung Muscel.

În iunie 2018 am inițiat o acțiune civică privată, propunînd o țință de dezvoltare a orașului bazată pe legătură de cale ferată de mare viteză București-Câmpulung. Am vorbit cu mai multe persoane (puteți găsi amănunte pe cartierdemunte.ro și pe prietendeprofesie.ro) și printre alte demersuri, am scris două scrisori: una către “Asociația Salvați Cămpulungul și Muscelul” și una către Primărie. Inițial, am dat scrisoarea Vicepreședintelui organizației, care mi-a confirmat că a dus-o la organizație. Mai apoi, am revenit cu un mail, atașând din nou scrisoarea în format electronic de această dată. Nu doar că nici în ziua de azi această asociație nu a răspuns cererii mele de confirmare de primire a scrisorii, dar cerând insistent Președintelui confirmarea de primire a scrisorii, am constatat că acesta nu știa despre ce vorbesc. A avut toată solicitudinea și mi-a trimis mail-ul personal unde i-am forwardat mail-ul trimis pe adresa asociație. Răspunsul a fost: “nu am văzut niciodată acest mail”! Țin să precizez că atât Președintele, Vicepreședintele cât și nouăzeci la sută dintre membri acestei asociații sunt dincolo de orice bănuială de necinste. Atunci, ce s-a întîmplat? Înainte de a vă spune opinia mea despre ce s-a întâmplat vă mai aduc la cunoștință un fapt necunoscut vouă (ușor de verificat): domnul avocat Gheorghe Piperea a publicat la un moment dat pe pagina dânsului o postare în care spunea că a fost vizitat de două persoane a căror identitate nu ne-o poate spune, care au insinuat că rezultatele monitorizării aerului din Câmpulung ar fi falsificate, făcând aluzie la o asociație care nu știm ce salvează. Eu am intervenit în comentarii. Deși eram oarecum în conflict personal cu asociația și nu înțelegeam ce se întâmplă, eram sigură că o complicitate din partea unor persoane de acolo pe care le cunoșteam personal, este exclusă! Ce s-a întîmplat? Opinia mea este că suntem cu toții victimele unor băieți specializați, care au toate dosarele noastre. Nu sunt mulți, doi, trei, că restul muncii o facem noi singuri! În loc să facă ceea ce erau obligați: să înregistreze scrisoarea, să o discute și să dea un răspuns (oricare ar fi fost acela), din neatenție, căci asta este, nu este neștiință, judecînd după faptul că cei implicați (chiar fără să știe) sunt oameni cu armata făcută și cu cariere profesionale muncite pe bune, s-au lăsat distași de la sarcina lor, aceea de a fi responsabili față de Cămpulung! Rezultatul este acesta: deși noi am avut cu șase luni înaintea Alianței Vestului emisă ideea unui proiect de unire feroviară modernă prin proiect între primării (specificat în scrisoare), suntem pe nicăieri! Toată lumea a fost cu multă ușurință convinsă, fie că nu este fezabil proiectul, fie că “vin alții și fac și ne umilesc”, sau alt tip de stimulare facilă a dezbinării. În acest timp, băieții care ne-au încăierat pe noi, fac bani!

În aceiași situație suntem și azi cu Primarul Elena Lasconi! Înclin să cred, că aceiași băieți pricepuți, o sfătuiesc si pe doamna Primar că “știința de marketing” cere (și garantează succesul electoral) să se laude de dimineața până seara, să se comporte ca și când istoria Câmpulungului a început cu dânsa și ca și când suntem o adunătură de neica-nimeni rămași pe aici, prin provincie, pe care dânsa îi va salva. În același timp, le spune celor născuți aici cum ar trebui să “lupte” pentru apărarea demnității locale pătată de venetici, deși stau pe mormanul de chimicale de mai bine de zece ani, fără să fi făcut nimic esențial pentru asta, nici măcar o petiție! Să nu, rămânem soldăței voluntari ai celor ce au pus Câmpulungului indicatorul: “Drum infundat”!

Organizației de Partid POL Câmpulung Muscel

 Câmpulung Muscel, 17.03.2021

Către Organizația de Partid POL Câmpulung,

Vă rog, în conformitate cu realitatea, să îmi transmiteți, pe adresa de email proiecte@cartierdemunte.ro sau  personal, o confirmare oficială că în data de 4 noiembrie 2020 am susținut o alocuțiune pe marginea demersului meu privat, neafiliat politic: „Câmpulung, cartier de munte al Bucureștiului”,la sediul dumneavoastă, în care am atins o serie de teme ce aparțin acestui demers:

nevoia de locuire, nevoia de a demara proiectele integrat (Câmpulung împreună cu localitățile dimprejur), nevoia de atragere de invesțitori, nevoia de inventariere a meseriilor disponibile în zonă cât și nevoia de a identifica „unde ne sunt câmpulungenii” risipiți prin Europa. Și binențeles, toate celelalte teme de bază cum este și legătura cu Bucureștiul prin cale ferată de mare viteză și nevoia de recuperare a copiilor câmpulungului. Am prezenta întreg demersul, cu scrisorile deschise, am făcut cunoscut site-ul Cartier de munte și am prezentat mărcile în original, a căror proprietar sunt. Am expus, de asemenea, faptul că aceasta este o acțiune destinată privaților, bussinesului, chiar dacă, evident, realizarea ei se întrepătrunde cu acținile Administrației Locale, căci nici un proiect de o asemenea anvergură nu se poate realiza nici peste noapte si nici doar de către privați sau doar de către Primărie, ci într-un proiect comun. Din acest motiv, marca rezervată poartă numele orașului nostru și nu a fost înregistrată simplu „Cartier de munte”, pentru că nu s-a dorit un beneficiu privat direct, ci s-a urmărit promovarea unui proiect de dezvoltare complex, pe toate palierele societății.

Solicit această confirmare oficială fiindcă se pare că cineva s-a prezentat în fața doamnei Primar, expunând fraudulos proiectul și dânsa, evident din lipsă de experiență pe de o parte, dar și din lipsa unei minime ucenicii în comunitatea musceleană, a preluat demersul și a prezentat public, la Antena3, două elemente din acesta ca fiind proiecte personale.

Furtul și săritul peste etape a devenit, din păcate, un sport național.

În cadrul alocuțiunii am făcut referire și la o scrisoare către o asociație pe care la acel moment nu am numit-o, dar care azi este publică pe site-ul meu personal prietendeprofesie.ro. O amintesc, căci acolo explic că unul dintre obiective este și acela de a ține demersul în zona privată, tocmai din cauza obiceiului politicienilor de a-și asuma proiecte care nu le aparțin, acesta fiind și motivul pentru care ele nu ajung niciodată la realizare.

Am utilizat două site-uri pentru promovarea demersului meu ca să pot lăsa “Cartier de munte” liber de “bucătăria internă” sau ”rufele murdare”, căci am gândit că nu este în interesul nostru să le mai știe și potențialii investitori care vizitează site-ul.

Reiterez aici, pentru cei care nu știu că POL este format din oameni de afaceri din Câmpulung. Din acest motiv m-am adresat lor, în speranța unei susțineri colective, în fapt neafiliată politic, chiar dacă tehnic POL utilizează acest vehicul de reprezentare.

Cu respect,

Carmen Daniela Diaconu

Holocaust versus Experimentul Pitești

Nu citisem nici o carte de istorie până la treisprăzece ani. Cu toate acestea, citisem deja două despre Holocaust. Despre istoria României aflasem ceea ce ni se spusese la clasă, în orele de istorie. După cum știu toți cei ce au trăit acele vremuri, toată perioada regalității române sub domnia Familiei Hohenzollern-Sigmaringen a lipsit cu desăvârșire din istoria aprobată de PCR în școli.

Aflând la o vârstă destul de fragedă despre ororile petrecute în lagărele de concentrare naziste, m-a urmărit întreaga viață întrebarea: „Cum a fost posibil”?

Abia acum am putut contura un răspuns personal sau o parte de răspuns.  Am ajuns, la doar șaptezeci de ani de la Holocaust, nu doar să nu fi învățat nimic din lecția europeană a decăderii umane moderne, dar chiar să întrezărim forme viitoare la fel de grave, rezervate nu doar pentru popoare, ci poate chiar pentru omenire în ansamblu.

În proporție de 80% românii sunt creștini ortodoxi, cred în Iisus Hristos care a fost evreu și  consideră „poporul lui Israel”ca fiind „poporul ales”. Niciun creștin care înțelege de ce este creștin, nu poate fi antisemit.  Două întrebări capcană existau la geografie pe vremuri: care este capitala Israelului și care este capitala SUA?  În proporție covârșitoare, răspunsul era: Ierusalim respective New  York. Poporul român nu știe că Israelul are o altă capitală, poporul român nu înțelege că Israelul este in război. Atribuirea cuvântului „antisemit”ar trebui cântărită mai bine, căci nimeni nu-și dorește un cor de „corecți politic” în exprimare și goi pe dinăuntru în asumare.Filmul a fost dintotdeauna cel mai puternic vehicul de cultură. Filmul FAUDA, care rulează acum pe Aleph m-a ajutat și pe mine să conștientizez cele de mai sus și să dau un răspuns întrebării: „Cum a fost posibil”?

În opinia mea, definiția inamicului și acțiunile posibile asupra lui, acceptate în mentalul colectiv sunt cauza care, la un moment dat, într-o anumită conjunctură, pot permite unor grupuri mici de oameni să creeze prin manipulare, tragedii umane colective.

“Inamicul merită” este o sintagmă care duce la distrugere!

Inamicul NU merită tratament de tipul “Experimentul Pitești”, căci dacă-l lăsăm pe “merită orice” să-și facă loc în mentalul colectiv, atunci prin manipulare, “inamicul” poate lua forma și numele oricui !

Nu putem opune Holocaustul experimentului Pitești, căci sunt acțiuni din aceeași categorie, a subumanului!

copyright www.prietendeprofesie.ro

Stimată Asociație

Pentru conformitate, am lăsat scrisoarea exact așa cum a fost ea prezentată, fără diacritice și cu eventuale greșeli. Data fișierului 13.08.2018 Am lăsat numele domnului Diaconu acolo, în virtutea confirmării telefonice la un moment dat, că își amintește.

Ideea unei linii de cale ferata de mare viteza am enuntat-o in anul 2014, intr-o intalnire cu domnul Mircea Diaconu, la Iepurasul, acolo unde dansul se intalneste cu sustinatorii candidaturii sale la PE.

 « Campulung, cartier de munte al Bucurestiului » a luat nastere anul acesta si este descris in postarea cu acelas nume de pe blogul Prieten de profesie.

Este conceput ca obiectiv de oras fiind parte a unui concept mai larg, ca solutie de dezvoltare regionala, ca raspuns la o problematica nationala : depopularea Romaniei prin migratie, separarea familiilor, s.a.

In debut am gandit o « Declaratie de vointa » sub titlul « Dă-ți voie să vrei ! » :

« Nu tu sau copilul tău trebuie să plecați in Occident. Occidentul trebuie să vina aici. Dă-ți voie să vrei! »,

in care populatia sa-si exprime vointa pentru acest obiectiv de oras :  Campulung, cartier de munte al Bucurestiului.  Exista o descriere a pasilor in scrisoarea deschisa catre Academia Romana si Universitatea Bucuresti. Eu as dori ca tot ceea ce inseamna cercetare si proiectare sa se faca in colaborare cu Universitatile noastre, cu Facultatea de Arhitectura si cu Facultatea de Constructii.

De asemenea, am gandit o platforma in care sa adunam toti copiii Campulungului (indiferent de varsta sau domiciliu), sa-i antrenam in sustinerea acestui obiectiv.

Proiectul « Campulung, cartier de munte al Bucurestiului » este conceput ca o « Asociatie de Proiecte » care sa sustina proiectele deja demarate pentru aceasta zona :  « Drumul pietrei »-partia de pe Iezer si « Drumul branzei »-Leresti si sa dezvolte si altele prin invitarea oricarui om de afaceri sau cetatean sa-si proiecteze un plan de dezvoltare pornind de la premiza legaturii prin cale ferata de mare viteza  intre Bucuresti si Campulung.

Este de asemenea un Proiect care,  odata consolidat sa asocieze Primaria Campulung cu Primaria Bucuresti.

« DĂ-ȚI VOIE SĂ VREI ! » si « Câmpulung, cartier de munte al Bucureștiului » sunt conceptii originale, inregistrate la OSIM.

Cu stima,

Carmen Daniela Diaconu

Asociatiei SALVATI CAMPULUNGUL si MUSCELUL