Întâlnesc forme de neseriozitate, lipsă a cuvântului și a curajului, constrângere și autoconstrângere la oameni maturi, mulți cu înalte funcții, care mă fac să mă indoiesc că azi, în așa-zisa democrație, există libertate! Lucru cert, tinerilor nu li se oferă niciun fundament pe care să se dezvolte!

Aveam 14 ani, eram în clasa a 8-a și urma să fim făcuți UTCisti (UTC = Uniunea Tineretului Comunist). Eu și încă trei colegi urma să fim primiți în UTC de către o mica organizație a clasei de arte plastice de la Liceul Pedagogic din oraș. Pe atunci, în tot orașul existau doar vreo 12 locuri de pictură și vreo 12 locuri de muzică, într-o singură clasă de arte plastice. Printre noi, colegul nostru  Aurel care era nu doar foarte inteligent, dar avea o voce de bariton și un simț al umorului deosebit.

A început ședința. In prezidiu,  ¨invitat¨ de onoare, o doamnă, secretara PCR (Partidul Comunist Romana).

Ne-am spus fiecare « poezia ».

Un elemet din prezentare era : ce sunt părinții.

A urmat Aurel. Și-a spus și el poezia. Dupa ce a încheiat, secretara PCR, cu un ton și o atitudine superioară îl intreabă :

– Si ce spuneai că este tatăl tau ?

– Pastor la Biserică.

– Și tu, tu mergi la Biserică?

– Merg ! Merg și cânt în fiecare duminică și la toate repetițiile cu corul bisericii.

– Hmmmm …Și ia spune-mi tu, când  îți dă tatăl tău  Biblia lui s-o citești…

Nu a mai apucat să-și termine fraza că Aurel i-a răspuns promt:

– Nu este nevoie să-mi dea tata Biblia lui, o am pe a mea !

Nu-mi mai aduc aminte toate replicile, dar în acestă maniera s-a desfașurat toată conversația dintre un copil de 14 ani și o secretară de partid, în fața căreia profesorii luau poziția de « drepți ».

În final, secretara PCR îi spune :

– Dacă vrei să fii primit în rândurile UTC trebuie să-ți iei angajamentul că nu te mai duci la Biserică.

– Eu doresc să merg la Biserică și să fiu și UTCist, răspunde Aurel. Nicăieri în Statutul Organizației UTC nu scrie că nu am voie să merg la Biserică dacă sunt membru UTC.

La replica asta, secretara de partid, se bâlbâie puțin dezorientată, în timp ce clasa începe să murmure și din câteva colțuri să se strige:

– Să se supună la vot! Să se supună la vot!

Ignorand freamătul clasei, secretara de partid o obligă pe comandanta clasei să ia cuvâtul și să-i comunice lui Aurel că nu poate fi primit în rândurile UTC.

Comandanta, se ridică în picioare și cu voce scăzută, gâtuită de plâns, cu privirea în pământ șoptește:

– Fiindcă nu îndeplinești condițiile cerute, nu poți fi primit în rândurile UTC.

– Să se supună la vot! Să se supună la vot!…. toată clasa vocifera, ridicată în picioare. Atunci, comandanta clasei se adresează secretarei de partid:

– Conform statutului UTC orice acceptate sau respingere a unui candidat se poate face doar în urma votului organizației UTC. Deci, supun la vot primirea Tovarășului L Aurel în UTC:  Cine este pentru? Toată lumea ridica mâna, mai putin secretara de partid și comandanta clasei. Cine este impotrivă ? ridică mâna secretara de partid. Cine se abține ? ridică mâna comandanta clasei. Deci, Tovarășul L Aurel a fost primit în rândurile UTC cu 26 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă.

Ședința s-a încheiat, secretara PCR plecând roșie la față de iritare. Am așteptat câteva săptămâni sosirea carnetelor de membru. Ne întrebam dacă va sosi și carnetul de membru UTC a lui Aurel. Odată cu carnetele noastre, a sosit și carnetul lui !

copyright www.prietendeprofesie.ro