Holocaust versus Experimentul Pitești

Nu citisem nici o carte de istorie până la treisprăzece ani. Cu toate acestea, citisem deja două despre Holocaust. Despre istoria României aflasem ceea ce ni se spusese la clasă, în orele de istorie. După cum știu toți cei ce au trăit acele vremuri, toată perioada regalității române sub domnia Familiei Hohenzollern-Sigmaringen a lipsit cu desăvârșire din istoria aprobată de PCR în școli.

Aflând la o vârstă destul de fragedă despre ororile petrecute în lagărele de concentrare naziste, m-a urmărit întreaga viață întrebarea: „Cum a fost posibil”?

Abia acum am putut contura un răspuns personal sau o parte de răspuns.  Am ajuns, la doar șaptezeci de ani de la Holocaust, nu doar să nu fi învățat nimic din lecția europeană a decăderii umane moderne, dar chiar să întrezărim forme viitoare la fel de grave, rezervate nu doar pentru popoare, ci poate chiar pentru omenire în ansamblu.

În proporție de 80% românii sunt creștini ortodoxi, cred în Iisus Hristos care a fost evreu și  consideră „poporul lui Israel”ca fiind „poporul ales”. Niciun creștin care înțelege de ce este creștin, nu poate fi antisemit.  Două întrebări capcană existau la geografie pe vremuri: care este capitala Israelului și care este capitala SUA?  În proporție covârșitoare, răspunsul era: Ierusalim respective New  York. Poporul român nu știe că Israelul are o altă capitală, poporul român nu înțelege că Israelul este in război. Atribuirea cuvântului „antisemit”ar trebui cântărită mai bine, căci nimeni nu-și dorește un cor de „corecți politic” în exprimare și goi pe dinăuntru în asumare.Filmul a fost dintotdeauna cel mai puternic vehicul de cultură. Filmul FAUDA, care rulează acum pe Aleph m-a ajutat și pe mine să conștientizez cele de mai sus și să dau un răspuns întrebării: „Cum a fost posibil”?

În opinia mea, definiția inamicului și acțiunile posibile asupra lui, acceptate în mentalul colectiv sunt cauza care, la un moment dat, într-o anumită conjunctură, pot permite unor grupuri mici de oameni să creeze prin manipulare, tragedii umane colective.

“Inamicul merită” este o sintagmă care duce la distrugere!

Inamicul NU merită tratament de tipul “Experimentul Pitești”, căci dacă-l lăsăm pe “merită orice” să-și facă loc în mentalul colectiv, atunci prin manipulare, “inamicul” poate lua forma și numele oricui !

Nu putem opune Holocaustul experimentului Pitești, căci sunt acțiuni din aceeași categorie, a subumanului!

copyright www.prietendeprofesie.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.